Vasile Hotico

Vasile Hotico s-a nascut în 28 noiembrie 1922, în comuna Ieud, Maramureș.

Din clasa a V-a a studiat la Sighetu-Marmației, la Liceul Pedagogoc, liceu care se numea pe atunci Școala Normală, clasa a V-a de acum fiind echivalentă cu prima clasă de liceu. Acolo a termint cele 7 clase ale liceului, orientându-se spre Academia Teologică de la Oradea, instituție de mare prestigiu. Termină cu bine studiile, studii ce sunt făcute în perioada celui de-al doilea război mondial. După absolvire, predă un an latina la Liceul Dragoș Vodă, după care se căsătorește și se hirotonește pe sema comunei Borșa din Maramureș.

Fiind preot greco-catolic, vicar al Maramureșului, este arestat la 24 ianuarie 1949, pentru refuzul de a trece la ortodoxism. Deși a fost torturat în timpul anchetei la securitate, a refuzat categoric să treacă la o altă religie. Drept urmare a fost condamnat la 8 ani temniță grea. A fost eliberată în 1956, însă după nici patru ani este rearestat și condamnat din nou la alți 8 ani de închisoare, pentru același motiv: refuzul de a renunța la catolicism. De această dată a fost reținut doar trei ani. Detenția a avut-o la penitenciarele Sighet, Cluj și Aiud.

Vasile Hotico a avut 6 copii, 3 băieți și 3 fete. Soția lui a murit în 1967, ramânând văduv. A desfășurat o activitate bogată în perioada de dinainte de revoluție, fiind urmărit de securitate. După 1990 devine protopop al Sighetului și vicar foraneu al Maramureșului Istoric. Participă și la reactivarea parohiilor românești de peste Tisa, din actuala Ucraină.

Este răpus de greutățile vieții dar și de anii bătrâneții, pe 5 ianuarie 1995.

Unul din fiii săi este Pr. Hotico Vasile, protopop de Iza-Vișeu și paroh la Dragomirești.

Ultima actualizare: 10:50 | 8.05.2024

Sari la conținut